Educaţia este transmiterea civilizaţiei.
Ariel Durant
Faclia cunoasterii ce arde neintrerupt pe fundalul existentei noastre, ne indeamna sa cugetam, sa retraim emotia transformarii realitatii obiective in ratiune, gandire, aptitudine sau ideal, toate inglobandu-se intr-un cuvant semnificativ: "SCOALA".
Dezvoltarea societatii romanesti a avut ca si premisa, necesitatea infiintarii de scoli , nu doar pentru invatatura si cinstea fiilor de boieri, ci si pentru alte categorii sociale, drept pentru care educatia nu a mai trebuit a fi platita. Biserica, de asemenea a contribuit la aceasta dezvoltare atat prin puterea credintei, viata monahala cat si prin rolul educativ pe care l-a dobandit prin scrierea, copierea sau traducerea unor carti, deprinderi sau indeletniciri mestesugaresti, specifice vietii de obste, legatul sau ferecatul cartilor, saparea in piatra sau zugravirea icoanelor. Scoala targujiana, pastratoare de traditie, cunoaste o evolutie in timp fiind generatoare a unor personalitati, valori care vor ramane in continuare discipoli si initiatori vii.
Cumpana scolii targujiene dintre secolul VIII si secolul XXI ramane neinclinata in concordanta cu obstacolele si problemele vremii, coloratura si dezvoltarea societatii (din cartea "Scoala Targujiana, biografie si destin"). Inceputurile invatamantului in limba romana la Targu-Jiu, dateaza din a doua jumatate a secolului al VIII-lea, cand, in plina epoca fanariota, locul limbii slavone il ia in mare masura limba greaca, apoi limba romana. Scoala greco-romana de la Targu-Jiu a fost infiintata in timpul lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782), devenind acum o institutie sustinuta si organizata de stat, in hrisovul domnesc facandu-se referire la importanta acestei institutii: "Invatatura e o podoaba care ramane sigura, ea ne invata sa examinam ce este adevarat si bun, prin niste regule foarte exacte, sa traim si sa lucram dupa ratiune, iar in fapta ne serveste de bun conducator, deoarece premerge dreptatii si intelepciunii si celorlalte virtuti si ne da economica si chiar politica si ne face sa ne indeletnicim cu teorii". In istoria Targu-Jiului, Al. Stefulescu sustine ca, inainte de 1831, functionau doua "scoale de panachizi", una pe langa Catedrala orasului, cealalta pe langa biserica "Sfintii Apostoli", insa regretatul profesor dr. Cornel Carstoiu precizeaza ca la Targu-Jiu este atestat un singur profesor pe nume Nicola(Nicolae),si protopopul Andrei, platit cu 50 de lei pe luna, in 1830-1831. Un moment semnificativ din istoria invatamantului gorjean, il constituie anul 1831 cand ia fiinta scoala publica de stat ca institutie de sine statatoare,anul acesta la Colegiul National "Spiru Haret" sarbatorindu-se implinirea a 150 de ani de la acest fericit pod spre cultura educatie si civilizatie. "Invatatura publica" si reorganizarea scolilor romanesti din fiecare capitala de judet, cadea in sarcina statului, care prin Marea Dvornicie din Launtru si Eforia Scoalelor (organism central de indrumare si control)
se va ingrijii de infiintarea si sustinerea "Scolilor Nationale". Prin diferite adrese inaintate ocarmuirilor de judete si magistraturilor oraselor in care luau fiinta asemenea scoli, Marea Dvornicie si Eforia Scoalelor (al carei director inimos, gorjeanul Petrache Poenaru, inventatorul tocului rezervor, elaborase si un Regulament al scoalelor) cer factorilor respectivi sa gaseasca spatiile corespunzatoare desfasurarii activitatilor scolare. Sosirea lui Constantin Stanciovici Bradisteanu la Targu-Jiu, la 13 aprilie1832, trezeste un interes deosebit in randurile conducatorilor judetului si orasului, o data prin desfiintarea scolilor de panachizi, iar pe de alta parte prin inceperea cursurilor scolare pe 18 aprilie1832, a doua zi dupa duminica Tomii, in casa Utei Maldarescu, inchiriata cu 900 de taleri pe an, bani achitati de parintele arhimandrit Parthenie, Egumenul sfintei manastiri Tismana, si de Sfintia Sa , parintele Arhimandrit Hrisantie, Egumenul Sfintei Manastiri Horezu, ulterior construindu-se un local propriu scolii.
Dupa ce in 1841, ctitorul Scolii Nationale, C-tin. S. Bradisteanu fusese mutat la scoala din Slatina,revine in anul 1849-1850 ducandu-si mai departe menirea de pedagog, de initiator al vremii. Printre profesorii care i-au tinul locul in aceasta perioada se numara profesorul N. Al.Popescu Craiovescu, urmat de Dumitru Frumuseanu, Mihail Georgescu (1847), si Gheorghe Calinescu(1848), sub supravegherea Eforiei Scoalelor atat pentru Scoala Nationala cat si pentru scoalele comunale si cele particulare. Intr-un raport intocmit la 30 iunie 1843 si inaintat profesorului normal N. Al. Popescu Craiovescu se preciza numarul candidatilor-invatatori: 19 in plaiul Novaci, 23 in plaiul Vulcan, 24 in Tismana, 25 in Targu-Jiu, 28 in Aaradia si 43 in Plasa Gilort ajungandu-se in 1845 la 170 de scoli comunale cu 3139 scolari, iar la scoala normala din Targu-Jiu erau inscrisi 124 scolari, 179 candidati de invatatori si 39 auditori. Izbucnirea revolutiei pasoptiste, la 9 iunie 1848 a avut un impact negativ asupra invatamantului intru cat la 1 noiembrie 1848 a venit porunca inchiderii tuturor scolilor din judetele tarii, iar unii dintre profesori au suferit nemeritate jigniri si maltratari; "m-au luat si m-au purtat din sat in sat, treizeci de zile, adapostit printre cosare, ca vitele, si m-au maltratat ca talharii, pana m-au dus la manastirea Vacaresti, unde am stat arestat inca opt luni" (prof Gheorghe Calinescu). Scoala incepe sa fie reorganizata abia in 1857, satenii plangandu-se ca "timp de 10 ani scoala a fost intrerupta fara judecare dreapta sau fara cap chibzuit, fiind aceasta nedrept lucru". Redeschiderea scolilor publice prin proiectul din 27 septembrie 1856, instituia cele 3 trepte de invatamant: scoala primara "incepatoare", in limba romana (4 clase), colegiul in limba romana si latina (6 ani de studiu) si scoli inalte sau stiintifice (speciale) precum cea de inginerie civila sau drept. La 16 ianuarie 1885 Constantin Savoiu incepe construirea primei scoli particulare de fete din Targu-Jiu, dezvoltand un invatamant pe trei clase (1862), apoi pe patru clase, unde se studiau limbile romana, germana si franceza, dar si muzica. Datorita costurilor din ce in ce mai mari pe care parintii trebuiau sa le suporte, scoala se inchide. In noiembrie 1921, se infiinteaza "Liceul de fete", ca scoala secundara de gradul I, capatand ulterior statutul de scoala secundara de gradul II, cu un efectiv de 361 de eleve. La 11 februarie 1937, prin Decretul regal nr.378, semnat de regele Carol al II-lea, scoala capata titulatura de Liceul de fete "Ecaterina Teodoroiu", apoi "Scoala Medie Nr1." In perioada 1998-2002, Grupul Scolar Energetic "Ecaterina Teodoroiu" se scindeaza in doua unitati scolare distincte: Liceul Teoretic "Ecaterina Teodoroiu" devenit ulterior Colegiul National "Ecaterina Teodoroiu" si Grupul Scolar Energetic Nr. 1.
Dupa revolutia pasoptista, la Targu-Jiu, in locul Scolii publice infiintata in 1832, isi deschide cursurile o Scoala primara de baietii pe la inceputul anului 1851, unde sunt trimisi de Eforia Scoalelor dascalii Ion Iliescu si Costache Stanciovici, devenit in 1848 secretar particular al generalului Gheorghe Magheru. La 25 noiembrie 1864 este promulgata Legea instructiunii publice, care stipula obligativitatea si gratuitatea invatamantului public. "Instructia" era statuata legal in publica (cu treptele: primara , secundara si superioara) si privata. Pe langa Scoala primara de baieti, la 1 decembrie 1869, este infiintata Scoala reala, organizata pe structura invatamantului secundar (gimnaziu real), avand inscrisi anual aproximativ 80 de elevi. Traditia invatamantului pedagogic in Gorj incepe abia in 1919 cand va lua fiinta la Targu-Jiu, Scoala Normala de Invatatori prin ordinul Ministerului Instructiunii si Cultelor. Neavand local propriu, scoala functioneaza la inceput cu doua clase in localul Scolii Primare de Baieti Nr. 2 si cu doua clase intr-un spatiu inchiriat la Teatrul Milescu, unde se gasea cancelaria, atelierul de lucru manual si cantina. In 1933, Scoala Normala capata denumirea de "Spiru Haret", ca un omagiu adus marelui reformator al invatamantului romanesc decedat in 1912. Devenita Liceul Pedagogic, apoi Liceul Industrial Nr 6, institutia isi va relua traditia pedagogica dupa 1989, redevenind Scoala Normala "Spiru Haret", catre sfarsitul secolului trecut va capata titulatura de Colegiul National "Spiru Haret" titulatura sub care functioneaza si azi, cu un prestigiu recunoscut in viata social-culturala a judetului. La 1 septembrie 1890 se infiinteaza in Targu-Jiu Gimnaziul real, o institutie dezvoltata din luminoasa gandire haretiana, prin ordinul semnat de Titu Maiorescu la 23 iulie 1890. La inaugurarea noului local din toamna lui 1898 a fost prezent si ministrul "Spiru Haret", lasand in sufletele celor prezenti ideile sale reformiste in spirit umanitarist. Din 1897, la propunerea luminatului dascal Iuliu Moisil (initiatorul scolii de ceramica), ministerul aproba ca gimnaziul sa poarte numele de "Tudor Vladimirescu". In anii razboiului, cladirea este rechizitionata de armata si transformata in spital, apoi de catre trupele germane in grajd de cai, producandu-se mari stricaciuni. In septembrie1919 Gimnaziul este transformat in liceu. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, liceul cunoaste numeroase schimbari de extindere si imbogatire a bazei materiale. Liceul "Tudor Vladimirescu", devenit in anii reformei postdecembriste Colegiul National "Tudor Vladimirescu", s-a impus ca o unitate reprezentativa , de prestigiu a invatamantului gorjean. Daca in perioada interbelica se consolideaza traditia invatamantului teoretic, umanist si pedagogic, o noua specializare vine sa instituie invatamantul tehnic financiar, apoi commercial. Pentru a veni in sprijinul dezvoltarii activitatiilor cooperatiste se infiinteaza, mai intai, unele scoli de contabili, prima creata in1909, iar a doua in1911, sub denumirea de Scoala de Comert si Cooperatie "Spiru Haret", cu cativa zeci de elevi.
La 1 septembrie 1936, cele doua scoli se transforma in Gimnaziu Comercial (Scoala Elementara de Comert) si in Liceu Comercial de Baieti (Scoala Superioara de Baieti). La 1 noiembrie 1937 cele doua scoli se unifica sub denumirea de Liceul Comercial, avand o singura conducere si cumuland un numar de opt clase. In 1948 liceul va fi transformat in Scoala Tehnica de Administratie Economica Mixta, anul urmator in Scoala Tehnica Financiara. In 1955 va fi desfiintata pentru mai bine de zece ani, reinfiintandu-se ulterior sub denumirea de Liceul Economic si de drept administrativ, apoi Colegiul National "Virgil Madgearu". La 31 martie 1899 este promulgate Legea invatamantului profesional, care isi propune sa pregatesca meseriasi in diferite domenii de activitate, de la industria mica la activitati industriale mai complexe. In 1899 se infiinteaza la Targu-Jiu Scoala Profesionala de Fete, transformata in 1936 in Gimnaziu industrial, iar un an mai tarziu in Liceu industrial cu opt clase. In 1900 pe langa aceasta scoala, Iuliu Moisil, directorul Gimnaziului real "Tudor Vladimirescu" infiinteaza Scoala de ceramica, prima de acest fel din tara. In perioada 1959-1965 va functiona cu denumirea de Scoala de meserii Targu-Jiu.
Desi in perioada 1944-1990, invatamantul gorjean cunoaste o puternica afirmare, cea mai importanta perioada istorica a invatamantului ramane cea legata de anul 1832 prin infiintarea scolii publice de stat. "Se vor intocmi scoale incepatoare pentru amandoua sexurile in fiecare capetenie de loc a judetelor, unde se vor invata cunostiintele elementare dupa modelul Lancaster. Se vor da acestor asezari toata intinderea si asemenea cu suma banilor hotarati pentru invatatura publica. Cursul invataturilor va urma in limba romaneasca, nu numai pentru inlesnirea scolarilor si desavarsirea limbii tarii ci inca pentru toate treburile publice trebuie a se tracta intr-aceasta limba".(Regulamentul Organic, intrat in vigoare in Tara romaneasca la 1 iulie 1831).
